Obiectiv : Supunerea. Practicata constant, aceasta este mentalitatea si gandirea care va permite o posibila sclava sa se dezvolte.
- Ascultarea este singura placere a unei sclave.
Comportament general :
a) o sclava nu cere niciodata permisiunea, nu ii este permis sa foloseasca cuvantul « pot »
b) cand sclava locuieste in casa Stapanului sau este plecata, sunt respectate regulile ; toate activitatile trebuie solicitate in avans, Srapanul trebuie sa stie despre toate activitatile sclavei, tot timpul, fara exceptii.
Urmatorii itemi nu sunt folositi niciodata decat cand ii sunt ordonati :
- mancare/bautura (apa este lasata la o parte cand nu este spatiul Stapanului)
- electronicele fara exceptie, inclusiv telefonul
- mobila, atat publica cat si privata
- hainele ;
- o sclava niciodata, in orice circumstanta, nu atinge obiectele Stapanului, cele folosite pentru control, disciplina. Sclava o va face doar cu gura.
c) hainele pe care Stapanul le pune pe sclava sunt lasate pe ea.
A inlatura un obiect/ dispozitiv sau orce altceva folosit in instruire este o violare a principiilor.
Supunerea este caracterul, natura unei sclave, ea trebuie sa fie ascultatoare. Supunerea este o dorinta prompta, vie, agreabila. Este obraznic pentru sclava sa :
- se exprime , sa se afiseze sau sa se manifeste furios. Acetse caracteristici sunt o violare a bunei dispozitii.
- Amane inceputul fiecarei actiuni. Trebuie sa foloseasca exprimrea : « Da Domnule ; Multumesc Domnule » care urmeaza oricarui ordin, in timp ce actiunea incepe. Orice blocaj, amuzament sunt o incalcare a regulilor.
- Sa judece sau critice ceva sau pe cineva. Aceasta este o aroganta, activitate nesupusa care nu este tolerata si inconsecventa cu caracterul de sclava !
- Sa se planga de ceva sau cineva. Sclava este invitata sa discute cu Stapanul ei, cu altcineva nu trebuie sa o faca. Plangerile nu sunt decat o saraca camuflare de la scuze. Scuzele impiedica schimbarea. Fara schimbare dezvoltarea este imposibila !
Scalava se va referi la ea cand vorbeste cu Stapanul astfel : « scalava Dumneavoastra », cand vorbeste cu altii foloseste « scalava aceasta ». nu va folosi niciodata « eu », « al meu », « mie ».
O sclava va folosi : « Da Domnule, Multumesc Domnule » atunci cand : i se da o recunoastere, cand i se ofera orice inofrmatie, cand comportamentul sau vorbirea ii sunt corectate sau cand i se raspunde la orice intrebare.
Daca sclava simte nevoia sa adreseze o intrebare aceasta foloseste : « Domnule, doriti ca sclava Dv sa adreseze o intrebare ? » astepata raspunsul Stapanului. La fel si in cazul in care doreste sa faca un comentariu
Modul in care o sclava isi exprima actiunile accidentale este : « Domnule, imi cer iertare » ea NU va folosi niciodata cuvantul « scuze » nici « scuza-ma »
In general o sclava trebuie sa invete si sa accepte statutul de sclava, sa-l considere ca fiind normal si sa invete sa se comporte natural si sa simta.
Scalava este considerata o parte a trupului Stapanului !
duminică, 31 ianuarie 2010
sâmbătă, 30 ianuarie 2010
ingenucheata Stapanului
Nimic nu anunţa ce avea să urmeze. Zilele deveniseră monotone şi poate prea serioase. Timpul meu trecea. Un "hai sa ne jucam putin" a facut să schimbe tot. Jocul impunea dur regulile. Renunţarea la control anunţa prăbuşirea, anunţa halucinantul dar şi înfiorătorul.
Eu deşi ironică, mă desprindeam de mine pe fiecare zi cu câte un milimetru, nu simţeam ; fusesem vrajită de plama ce-mi mutase minţile, ce trezise simţurile şi mă făcuse să intru în hora ielelor. Era prima palmă, palmă de care imi aduc aminte ca îndrăgostiţii de primul sarut. Era prima pedeapsă pentru neatenţie.
Mi-aduc şi-acum aminte de aleile parcului pe unde păşeam sfioasă catre un alt Univers, doar ele au mai rămas din ceea ce fusesem.
« De acum eşti în serviciul Stăpânului tău ! imi şoptea o voce gravă. Iată adresa. Vei purta o fustă şi tocuri. Nu uita eşarfa iar după ce ai intrat te vei posta cu faţa la perete şi vei aştepta. » Aceste păreau să fie instrucţiunile... instrucţiuni ? ce cuvânt nou...nu mai avusesem asa ceva până atunci....provocarea mă provoca, ma înfierbânta şi mă ademenea. Simţeam riscantul, necunoscutul mă răvăşea, eram de-a dreptul răscolită şi iubeam nebunia. Era dur, scurt şi la obiect ; pentru fiecare mişcare greşită, de acum plăteam, plăteam cu propria piele.
« nu uita sa nu porti roşu, sau variatii de roşu »
ora 16 :00 ... urc grabită într-un taxi şi-i spun soferului să facă tot ce ii sta in putinta pentru a ma duce la destinaţie cat mai repede. 15 :59 cobor tremurând, îmi aşez fusta, tremur. Sun ....tremur.... urc cateva trepte....tremur, încă mai puteam să fug, mai fac un pas către uşă, tremur şi chiar mai puteam să fug, deschid uşa......linişte......cu jumatate de pas mă apropii de graniţa dintre hol şi « lumea de dincolo »..linişte... intru şi închid uşa !imi asez esarfa în jurul ochilor. Nodul parcă nu-mi reuşea, imi tremurau mainile, însă totul mă încânta, teama că putea sa mi se întâmple ceva căci eram in total necunoscut imi crea emoţiile cele mai alese. Aş fi vrut sa trişez, să-mi las un colţisor liber prin care sa pot vedea. Mi-era teamă sa o fac, as fi încalcat regula ... de îndată ce ma aflam cu faţa către perete nişte paşi grei se aud din fundul casei...s-au oprit în capăt şi am auzit respiraţia...poftea...s-a apropiat mâncând pământul iar eu amorţeam de jos în sus. M-a atins şi nu ştiam cum să îmi opresc bătaile inimii care tulburau liniştea, cum sa stăpânesc tremuratul care mă făcea vulnerabilă, cum să nu arăt cât de excitant era caci ma facea sa fiu dorită. De aici nu-mi mai aduc nimic aminte .... decât mâinile ce se plimbau tandru de violent pe pielea picioarelor mele, simteam cum urcă mai sus şi cum îşi face loc printre fustă şi lenjeria intimă, cum ma cuprinde, simteam recele ce-mi ingheţa vaginul...sufeltul mi se strânsese, se făcuse mic in mijlocul corpului meu, de acolo răsunau agresiv bătăile inimii.
Eram îngenuncheată în faţa Stăpânului meu, Stapanul desupra scalvei lui.
Eu deşi ironică, mă desprindeam de mine pe fiecare zi cu câte un milimetru, nu simţeam ; fusesem vrajită de plama ce-mi mutase minţile, ce trezise simţurile şi mă făcuse să intru în hora ielelor. Era prima palmă, palmă de care imi aduc aminte ca îndrăgostiţii de primul sarut. Era prima pedeapsă pentru neatenţie.
Mi-aduc şi-acum aminte de aleile parcului pe unde păşeam sfioasă catre un alt Univers, doar ele au mai rămas din ceea ce fusesem.
« De acum eşti în serviciul Stăpânului tău ! imi şoptea o voce gravă. Iată adresa. Vei purta o fustă şi tocuri. Nu uita eşarfa iar după ce ai intrat te vei posta cu faţa la perete şi vei aştepta. » Aceste păreau să fie instrucţiunile... instrucţiuni ? ce cuvânt nou...nu mai avusesem asa ceva până atunci....provocarea mă provoca, ma înfierbânta şi mă ademenea. Simţeam riscantul, necunoscutul mă răvăşea, eram de-a dreptul răscolită şi iubeam nebunia. Era dur, scurt şi la obiect ; pentru fiecare mişcare greşită, de acum plăteam, plăteam cu propria piele.
« nu uita sa nu porti roşu, sau variatii de roşu »
ora 16 :00 ... urc grabită într-un taxi şi-i spun soferului să facă tot ce ii sta in putinta pentru a ma duce la destinaţie cat mai repede. 15 :59 cobor tremurând, îmi aşez fusta, tremur. Sun ....tremur.... urc cateva trepte....tremur, încă mai puteam să fug, mai fac un pas către uşă, tremur şi chiar mai puteam să fug, deschid uşa......linişte......cu jumatate de pas mă apropii de graniţa dintre hol şi « lumea de dincolo »..linişte... intru şi închid uşa !imi asez esarfa în jurul ochilor. Nodul parcă nu-mi reuşea, imi tremurau mainile, însă totul mă încânta, teama că putea sa mi se întâmple ceva căci eram in total necunoscut imi crea emoţiile cele mai alese. Aş fi vrut sa trişez, să-mi las un colţisor liber prin care sa pot vedea. Mi-era teamă sa o fac, as fi încalcat regula ... de îndată ce ma aflam cu faţa către perete nişte paşi grei se aud din fundul casei...s-au oprit în capăt şi am auzit respiraţia...poftea...s-a apropiat mâncând pământul iar eu amorţeam de jos în sus. M-a atins şi nu ştiam cum să îmi opresc bătaile inimii care tulburau liniştea, cum sa stăpânesc tremuratul care mă făcea vulnerabilă, cum să nu arăt cât de excitant era caci ma facea sa fiu dorită. De aici nu-mi mai aduc nimic aminte .... decât mâinile ce se plimbau tandru de violent pe pielea picioarelor mele, simteam cum urcă mai sus şi cum îşi face loc printre fustă şi lenjeria intimă, cum ma cuprinde, simteam recele ce-mi ingheţa vaginul...sufeltul mi se strânsese, se făcuse mic in mijlocul corpului meu, de acolo răsunau agresiv bătăile inimii.
Eram îngenuncheată în faţa Stăpânului meu, Stapanul desupra scalvei lui.
luni, 25 ianuarie 2010
Spune-mi o poveste!
Vineri noaptea spre sâmbată dimineaţa. Obososită, şi plictisită de oameni ce nu trezeau nicio dorinţă, niciun interes. Numaram secundele până la sfârşitul balului. Eram regina anonimă cu trandafirul roz. Inima batea dureros bolnavă iar privirea mea apatică se mişca leneş imprejur.
Ce este cu tine ? Esti supărată ? (ah veşnica întrebare a oamenilor cărora nu le pasă de fapt, ci vor doar sa intre în vorba şi sa se facă plăcuţi). Întrebarea venea de după barul jegos, izinit de toţii gay-i care s-au regulat în baie, intrebare venita probabil de la vreunul dintre ei. Un tinerel de statura scundă cu o freză a anilor 2000+, un tinerel ce parea să ştie câteceva, dar nu prea multe fiindcă strică.
Ah, nu, nu multumesc, ii zâmbesc si eu la fel de fortata precum intrebarea lui. Sunt doar obosită si...Ah, nu vrei o cafea, el din spatele tejghelei.
Poftim ? muzica aia infecta aleasă de catre puradeii ce tocmai terminau anul 3 de facultate se punea de-acurmezisul intre mine si tinerel.
Cafea-cafea, vrei ?
Aaaah...nu, merci, am baut deja doua plus un red bull, de fapt din cauza asta nici nu ma simt bine, ma doare inima....
Aha, tinerelul, daca mai pui si niste coca....
Dăăăă !!! tinerel cretin !! i-am intors spatele si m-am postat pe peretele ce ma tinea sa nu cad. Ma uitam in stanga si-n drepata...zambeam celor cu care petrecusem 3 ani dar despre multi nu stiam mare lucru. Ah, ala fusese combinat cu aia dar a inselat-o apoi s-a combinat cu cea mai buna buna prietena a ei. Ah, uitele pe alea, figurantele, se cred interesante dar sunt bete criţă si...vaaai ce dezgustator!!puberii din anul 3 îşi i-au limba in gura cu ele. Bleah...halal petrecere. Mai ies la o tigara....dupa cinci minute ma intorc..incerc sa-mi fac loc pe unul dintre scaunele de la masa unde amortisem toata seara. Scaunul meu fusese ocupat si asta ma intriga. in semn de nemultumire impart un altul cu un fost « coleg ». si offf!!! sunt deranjata de discutia lui cu acel domn mai mare decat noi, care discuta vezi Doamne despre telefoane mobile. Dar de ce puii mei se tot uita la mine ? E ăla despre care o tipa imi spuse ca e cam afemeiat. Il observasem, se tot hlizea cu frafuzele alea bete, dar ce-mi pasa mie, sa se uite la mine, eu ma uit la ceas fiindca astept sa se termine, maine vreau sa ma trezesc totusi devreme, mai am destul de invatat pentru licenta !!
Ma ridic pentru ca privirea lui ma incoltea, scaunul nu mai era confortabil si ma indrept catre niste colege....le ascult tacerea. Tacerea se perturba de interventia acelui domn care incerca sa faca conversatuie cu noi...pe mine ma durea inima iar cellalte nu stiau ce sa spuna. Ok, bine fetelor lasati-ma pe mine, in cazul asta putin imi pasa ce spun, si prostii de-as spune i don’t give a damn shit !
El : Spune-mi o poveste !
Si de atunci povestea unei tarfe anonime cu trandafir roz.
Ce este cu tine ? Esti supărată ? (ah veşnica întrebare a oamenilor cărora nu le pasă de fapt, ci vor doar sa intre în vorba şi sa se facă plăcuţi). Întrebarea venea de după barul jegos, izinit de toţii gay-i care s-au regulat în baie, intrebare venita probabil de la vreunul dintre ei. Un tinerel de statura scundă cu o freză a anilor 2000+, un tinerel ce parea să ştie câteceva, dar nu prea multe fiindcă strică.
Ah, nu, nu multumesc, ii zâmbesc si eu la fel de fortata precum intrebarea lui. Sunt doar obosită si...Ah, nu vrei o cafea, el din spatele tejghelei.
Poftim ? muzica aia infecta aleasă de catre puradeii ce tocmai terminau anul 3 de facultate se punea de-acurmezisul intre mine si tinerel.
Cafea-cafea, vrei ?
Aaaah...nu, merci, am baut deja doua plus un red bull, de fapt din cauza asta nici nu ma simt bine, ma doare inima....
Aha, tinerelul, daca mai pui si niste coca....
Dăăăă !!! tinerel cretin !! i-am intors spatele si m-am postat pe peretele ce ma tinea sa nu cad. Ma uitam in stanga si-n drepata...zambeam celor cu care petrecusem 3 ani dar despre multi nu stiam mare lucru. Ah, ala fusese combinat cu aia dar a inselat-o apoi s-a combinat cu cea mai buna buna prietena a ei. Ah, uitele pe alea, figurantele, se cred interesante dar sunt bete criţă si...vaaai ce dezgustator!!puberii din anul 3 îşi i-au limba in gura cu ele. Bleah...halal petrecere. Mai ies la o tigara....dupa cinci minute ma intorc..incerc sa-mi fac loc pe unul dintre scaunele de la masa unde amortisem toata seara. Scaunul meu fusese ocupat si asta ma intriga. in semn de nemultumire impart un altul cu un fost « coleg ». si offf!!! sunt deranjata de discutia lui cu acel domn mai mare decat noi, care discuta vezi Doamne despre telefoane mobile. Dar de ce puii mei se tot uita la mine ? E ăla despre care o tipa imi spuse ca e cam afemeiat. Il observasem, se tot hlizea cu frafuzele alea bete, dar ce-mi pasa mie, sa se uite la mine, eu ma uit la ceas fiindca astept sa se termine, maine vreau sa ma trezesc totusi devreme, mai am destul de invatat pentru licenta !!
Ma ridic pentru ca privirea lui ma incoltea, scaunul nu mai era confortabil si ma indrept catre niste colege....le ascult tacerea. Tacerea se perturba de interventia acelui domn care incerca sa faca conversatuie cu noi...pe mine ma durea inima iar cellalte nu stiau ce sa spuna. Ok, bine fetelor lasati-ma pe mine, in cazul asta putin imi pasa ce spun, si prostii de-as spune i don’t give a damn shit !
El : Spune-mi o poveste !
Si de atunci povestea unei tarfe anonime cu trandafir roz.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
