O baie de … aburi… lumina si fulgi…. Timpul s-a oprit in loc: inceput de august 2010, cei doi ma lasa in fata fortaretei de pe starda mea, in care locuiesc…. Continuturi inconstiente: incercarea mea de a avea o relatie cu tata… acting out si iubire de transfer, adica transfer erotic… asta a fost in ultimele 4 luni. Luni 24 ianuarie, Marea Unire adica continerea terapeutului meu si deslusirea misterului mistretului cu colti de argint… ma simt din nou eu, sunt Antonia, m-am reincorporat in fata cu trandafir galben care danseaza in “Soho Bar”. Privesc niste ochi care ma urmaresc intens de pe coapsa stanga, sunt verzi electrizanti… sunt ai lui, i-am privit sambata seara in timp ce halucinam orgasmic pe coridoarele fulgului de nea.
Merg pe strazile pustii ale orasului bizar. Azi nu port tocuri dar le aud in mintea mea cum pasesc apasat pe asfaltul umed, ocolesc mormane de zapada, ma dezechilibrez sau alunec, calc intr-o baltoaca si simt cum imi inunda degetele cu unghii rosii. E rece. Apoi sangele incalzeste sunt umeda si calda. Merg mai departe. Ajung pe strada Paris lasand in urma pe partea dreapta restaurantul mexican in timp ce zambesc si-mi amintesc de sora mea. In fata ce vad? Un ditamai monumetul cu globul pamnetesc tinut de niste maini uriase. Zambesc si las capul in jos amintindu-mi de zilele in care bratele noastre tineau uriasa planeta, a treia de la Soare. Observ carosabilul cu cateva gropi si-mi amintesc de noptile nebune in care goneam agale catre Piata Victoriei, piata scaldata in mirosuri de parlamentari dati cu parfumuri scumpe de prin strainataturi. Traversez bulevardele luminate si nu foarte circulate si ma indrept spre zona curvelor cu carte de munca. Vad o tipa care disperata face semn unei masini…masina, un Jaguar negru, opreste cu scartait de roti, tipa face cateva piruete, topaie de pe un picior pe celalalt zabeste timid, deschide portiera si urca asezandu-si fusta mini. Imi aprind o tigara… trec prin locul in care ea topise zapada de pe trotuar. Ma opresc. Ma uit inapoi si nu vad nicio masina…merg inainte facand dreapta in capat. In fata… oau!!, o caldire imensa, impunatoare, fix in mijlocul drumului, scrie sus si mare pe ea cu litere aurii sau…argintii…. Academia Militara. O privesc lung si ma indreb de ce ma aflu chiar in fata ei? Ii dau tarcoale si mi se face pofta de palcinta cu dovleac.
Privesc in stanga si in dreapta, undeva intr-un colt zaresc o masina galbena, un taxi. Ii fac semn, imi aproba, urc in spate si-l rog pe domnul in varsta sa ma conduc pana la cea mai apropiata patiserie din oras. Goneste pe strazi si bulevarde, luminile devinend dungi colorate, semafoarele niste ochi duiosi care clipeau provocator, soaseaua e “pe contrasens” J si sunt doar eu intr-un Jaguar. Aud voci de femei razand ca si cum ar batjocori pe cineva sau ca si cand ar fi fericite, probabil la o nunta sau ceva…aud barbati ciocnind sticle de bere de duhnind a fum si alcool, vad si simt draperii de plus grele, sunt visinii…apropii mana stanga si indeprtez una dintre ele. Din fata o lumina puternica imi aduce aminte de cea de la capatul tunelului, imi orbeste privirea si se amesteca intr-un fluierat puternic si apoi se stinge incet. Sunt pe scena teatrului unde sufleorul imi sopteste “reverenta, domnisoara, reverenta!”, rafale de aplauze ma agreaseaza si un copilas dragut c-un dinte lipsa imi intinde un buchet de trandafiri… galbeni. In ei citesc pe un biletel : “te astept la locul bine stabilit”. Tresar, fug prin culise, nici nu mai trec pe la machiaj, imi lepad cateva accesorii ce ma incomodeaza, imi lepad pantofii din recuzita si alerg, alerg, alerg, desculta pana in parc. Acolo ma izbesc de ceva ca o …piatra…inalta… ridic privirea: din fata doi ochi eclectrizanti ma studiau. Simt pe picior cum urca ceva subtire si flexibil, o vad in aer si-apoi o simt puternic pe corp, respiratia se opresete, inima imi ingheata, cravasa se deslipeste plina de carne si sange….
E 8.30 a.m. ceasul urla disperat sa ma trezesc, sunt transpirata, goala, singura in pat, ma ating pe coapsa, e cald si umed, am sfarcurile tari si sar bezmetica in dus grabita sa nu intarzii. Mi-am dat intalnire cu mine insami pe divan.

zat din zatul de cafea

E liniste… aprind tigara. Trag nesatula din ea. Ma uit in calendar. 2011. ianuarie. 5. picaturi sarate coboara pe obraz dinspre patura orange spre punga oculara, vin din posta electonica pe undele virtuale ciocanindu-se de alte povesti de dragoste sau de afaceri ale corporatistilor de la marile companii petroliere… miroase a seri pline de sange, de saliva ori sudoare. Miroase a iarna si e zapada. Urme mnezice sau urme de cravasa. Tigara s-a ars, m-am asigurat ca toxicitatea mi-a linistit pulsiunile, mi-a stapanit nevroza si mi-a alimetat isteria. E seara si sunt singura, ce poate fi mai palpitant? Hm!
Poate cineva ma va pune jos acum, isi va infige coltii in mine si ma va devora. As sta dreapta in fata cuiva cu mainile la spate si m-as uita in ochii sai cu-ai mei tremurand inlacrimati,m-as prabusi intr-un te iubesc si as scrasni din dinti abandonadu-ma in bratele-I puternice si protective.
E seara si poate unii sunt cu-ai lor…mama e p-aici pe undeva, in lumea ei; fratele e si el (si are seri de marti sau miercuri) eu sunt la mijloc, in lumea mea unde serile de marti sau miercuri ma au pe mine.
Inchid jurnalul animat sorbind din ceasca cu lichid sarat, ma soarbe timpul din ocean ma simt o perla-ntrun lighean.