Redescoperind gunoiului de sub pres mi-am reamintit de presul tesut de batranele satului in nopti tarzii de vara la claca din mahala : presul rosu cu motiv folcloric pe care din patuţ il zaream atunci cand lipsa de empatie a mamei facea sa-mi indese pe gat dumicati gorosolani de hrana, in timp ce eu plangeam cerand afectiune, ca sa tac si sa o las probabil curat sa faca. Anorexie...ceream afectiune primeam mancare...
17 ani : ma indopam bumilimic sau ma infometam : imi ofeream afectiune dupa modelul mamei ce demult plecase ... sau poate ...nici nu stiu... a fost vreodata acolo ?
imi aprind a nu stiu câta tigara fumata in 4 ani si simt cum fumul pluteste prin canalele neuronale... sunt hainele lui aici, sunt reci caci trupul nu-i....parca si ele asteapta sa fie imbracate... de aproxiamtiv o ora persista in parul meu mirosul altuia...il simt si ma uit cu ochi in lacrimi intreband unde este si cine il tine in brate acum ? de ce nu e aici sa-si poarte hainele lasate in semn de « am sa ma inotrc »... azi era marti...Domane !!!...acela devenise patul meu in care adormeam tinandu-l strans in brate dupa mii de secunde in care trupul imi era macelarit sau fuziona simbiotic intr-un spatiu ce devenise unic : inconstientul nostru...
am ajuns sa primesc mesaje pe telefonul mobil atat de seci si fara rezonanta in mine de la un barbat frumos, brunet, sarmant, seducator, dar sa inot in lava perpelindu-ma-n jaratec intinzand bratele catre el ce-mi este sufeltul perfect....
ce faci tu om cand un pericol se arata ? disperi, fugi, il ocolesti, te aperi si vrei sa tii alaturi ce ai mai drag ?
de ce ? de ce toate acestea ? fiindca m-am speriat, fiindca ajunsesem sa disper, caci gelozia fara margini m-a lovit direct in ţeasta, caci dintr-o data locul in pat a fost revendicat, caci traisem iluzioriu impresii false, caci vededeam cum dintr-o data trebuie sa tin cont de Ea, ca barbatul pe care il primesc in mine cu atata pofta si iubire mai tre s-o futa si pe ea ca deh au un statut.... asta e reactia mea instinctiva si nu ma ascund de asta, moral ma cert si ma blamez, altfel...m-am trezit in bratele unui brunet necunoscut : o compensare a ceva ce am pierdut, in al carui pat caut sa gasesc un loc, dar... surpriza ! gasesc un ghemotoc de blana disfunctional, pisica lui cea fara nume.
Si vad sub pres morman de praf si de gunoi, mizerie a felului mei de a fi, nici nu ma intreb nici nu mai sper mi-e dor, mi-e dor de mor si-l vreau, il vreau marti in patul meu !
Iti cer sa nu fii necajit ca-ti cer....
17 ani : ma indopam bumilimic sau ma infometam : imi ofeream afectiune dupa modelul mamei ce demult plecase ... sau poate ...nici nu stiu... a fost vreodata acolo ?
imi aprind a nu stiu câta tigara fumata in 4 ani si simt cum fumul pluteste prin canalele neuronale... sunt hainele lui aici, sunt reci caci trupul nu-i....parca si ele asteapta sa fie imbracate... de aproxiamtiv o ora persista in parul meu mirosul altuia...il simt si ma uit cu ochi in lacrimi intreband unde este si cine il tine in brate acum ? de ce nu e aici sa-si poarte hainele lasate in semn de « am sa ma inotrc »... azi era marti...Domane !!!...acela devenise patul meu in care adormeam tinandu-l strans in brate dupa mii de secunde in care trupul imi era macelarit sau fuziona simbiotic intr-un spatiu ce devenise unic : inconstientul nostru...
am ajuns sa primesc mesaje pe telefonul mobil atat de seci si fara rezonanta in mine de la un barbat frumos, brunet, sarmant, seducator, dar sa inot in lava perpelindu-ma-n jaratec intinzand bratele catre el ce-mi este sufeltul perfect....
ce faci tu om cand un pericol se arata ? disperi, fugi, il ocolesti, te aperi si vrei sa tii alaturi ce ai mai drag ?
de ce ? de ce toate acestea ? fiindca m-am speriat, fiindca ajunsesem sa disper, caci gelozia fara margini m-a lovit direct in ţeasta, caci dintr-o data locul in pat a fost revendicat, caci traisem iluzioriu impresii false, caci vededeam cum dintr-o data trebuie sa tin cont de Ea, ca barbatul pe care il primesc in mine cu atata pofta si iubire mai tre s-o futa si pe ea ca deh au un statut.... asta e reactia mea instinctiva si nu ma ascund de asta, moral ma cert si ma blamez, altfel...m-am trezit in bratele unui brunet necunoscut : o compensare a ceva ce am pierdut, in al carui pat caut sa gasesc un loc, dar... surpriza ! gasesc un ghemotoc de blana disfunctional, pisica lui cea fara nume.
Si vad sub pres morman de praf si de gunoi, mizerie a felului mei de a fi, nici nu ma intreb nici nu mai sper mi-e dor, mi-e dor de mor si-l vreau, il vreau marti in patul meu !
Iti cer sa nu fii necajit ca-ti cer....
