d4 h8

Alb si negru... negru sau.. alb : motivul cromatic din living-ul aparatamentului meu ; ce poate contine un sertaras din acest apartament, de altfel situat in buricul târgului, în mahalaua cea mai de fiţe din urbea noastră ? ce poate depozita micul sertrăş alb al duluapului ticsit de cărţi şi tot felul de alte cursuri, semn al erudiţei, dulap al unei târfe ?
Cu ochii trişti, cu mâneci suflecate, imi vâr degetele în clăbucul alb şi parfumat, în apa clocotitoare caci din sertar i-am scos şi-i spăl.... acum ceva vreme i-am purtat in gura in timp ce membrul lui puternic ma patrundea fara mila; atunci cand eu, din ei, savuram mirosul sexului acelei tipe... acum mi-au fost oferiti spre a-i spala.... si-i spal cu drag...e ea...cea a carei saliva am simtit-o acolo unde pun eu gura cu atata pofta cu atata disperare, acolo de unde ma hranesc... stiu ca a fost sufocata intr-un colt de camera cu pereti reci de faianta, stiu ca corpul i-a fost atins cu tandrete si ticalosie, stiu ca si corpul i-a vibrat si poate a plutit la fel ca mine sau a înghenunchiat doborata de palma grea ... pielea mi se descuameaza, detergentul imi ataca ... sufletul...aburii apei ma sufoca, cad ! sunt goala si am clestii prinşi la locul lor.... ma dor cumplit si fiecare fir de aer tras in piept il simt acolo jos, la mine intre picioare.... ii aud respiratia si fosnetul corpului in cautarea cravasei, e agitat, imi sfasie carnea si ma patrunde adanc...de clesti am uitat de mult...palmele vin una dupa alta fara pic de mila pe-obrajii mei udaţi ;
Ma pierd în El...coriodare albe şi negre...negre şi albe....Nebunul şi regina.

zece

Dupa amiaza de inceput de vara... ma macinau ganduri despre cum sa fac si ce sa fac ; eram precum un bumerang azvarlita pana in fata temerilor mele, apoi ma intorceam la linistea ce cu greu mi-o cream...motorul masinii din cand in cand isi pierdea glasul si constatam ca piciorul incaltat in tocuri atingea timid pedala de acceleratie... mi-e chiar atat de teama ?
Alterego-ul... din cand in cand il aud spunand ca am in dreapta frana de mana... dar prea soptit mi-o spune si nu-l aud... merg orbeste, printre oameni care se tem, oameni care poate nu au curaj, oameni ce ies pe strazi purtand o masca inchiriata... oameni preocupati de urmatoarele 5 minute, roboti ce au uitat de joc, lihniti de foame cu cosuri pline si fara bani in portofel, ce-si intoxica mintea cu faţada sters-sclipitoare a hollywood-ului de bucuresti...
ma asez intre doua mese; in stanga 2 cupluri : doua Eve si doi masculi, toti lihniti de foame savurand uleiul incins din copanul puiului crescut in cresa. Barbatul foarte grav, imbuca dur si sfasie carnea din farfurie demonstrand astfel nevestei masculinitatea lui... in pat probabil e frustrat.
ălălat, cam visator, preocupat de mai nimic : mancarea ... sexul sunt o datorie... ma plictisesc, ma uit in dreapta : un grup de afrodite venite sa-si reprime probleme conjugale....
ma ridic si plec.
Iti propun o tema : pana data viitoare iesi in oras, pur si simplu fara scopuri sau griji, cu prietenul/prietena, iubitul/iubita si priveste in jur. Alege-ti cateva persoane si analizeaza-le ; ia cu tine ce iti place de la ele si lasa acolo ce iti displace. Propunei la final celui cu care ai iesit sa va jucati un joc, da ! in plina strada, mall sau piata. Joca-te, de ce nu, de-a v-ati ascunselea.
Pe curand,
Antonia.